Atracții

Mocănița Huțulca

Cei care ajung în Bucovina – Moldovița, nu trebuie să rateze mocănița din care se bucură de priveliști încântătoare pe un traseu de 12 km, cu durata de 3 ore cu tot cu pauze. Mocănița trece chiar prin fata Cabanei Bucovinei, oferind o priveliște minunată turiștilor.
Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb, dată în folosință în anul 1888 pentru transport de masă lemnoasa de la pădure la fabrică. În anul 1909 linia a fost preluată de la fondul bisericesc care a schimbat ecartamentul liniei de la 800 de milimetri la ecartament standardizat 760 de milimetri. Inițial, traseul mocăniței avea 23,9 de kilometri, de la Moldovița la Roșoșa, însă în decursul anilor s-au mai construit o mulțime de variante și tot sistemul a ajuns în anul 1987 cu înființarea porțiunii Rașcovei – Rașca dreapta + Arsuri la o lungime de 73 de kilometri.

Linia de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de masă lemnoasă. Începând cu iulie 2005, linia este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România. În prezent linia are 10,5 kilometri.
Micul trenuleț de munte i-a făcut pe mulți din cei care vizitează Bucovina să se îndrepte într-una din zilele sejurului petrecut aici și spre o călătorie în timp cu mocănița cu abur și vagoanele de epocă ale acesteia. În completarea unei călătorii perfecte vine frumusețea Văii Moldoviței cu satele răsfirate și munții împăduriți, precum și o mâncare de-a locului, de care drumeții pot avea parte la capăt de drum. Traseul nu durează mai multe de 3 ore dus-întors și pornește din Moldovița din vechea gară a comunei (în zona Hotelului Oana) și are ca punct final satul Argel.

Tiroliana La Palma

Cea mai lungă tiroliană din țară se află la doar câțiva kilometri de CABANA BUCOVINEI.
La Palma, în comuna Sucevița – Pasul Ciumârna se află cea mai lungă tiroliană pe un singur segment din România și Europa Centrală. Instalația are o lungime de 1,1 kilometri și o diferență de nivel de circa 100 de metri.

Viteza de coborâre poate ajunge la 100 km/oră. Este cu siguranță cea mai căutată experiență de adrenalină din Bucovina.

Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea

Dacă ați ajuns la CABANA BUCOVINEI Moldovița, nu ratați acest muzeu din localitate cu exponate unicat în lume.

Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea reprezintă un adevărat motiv de mândrie, atât pentru locuitorii acestei zone, cât și pentru întreaga țară, întrucât valoarea artistică pe care o adăpostește acest muzeu este inestimabilă.

Considerat un loc unic în lume, muzeul a luat ființă în anul 1993 și poartă numele artistei care a fructificat una dintre cele mai mari pasiuni ale sale: arta încondeierii ouălor.
Muzeul Luciei Condrea din Moldovița este amenajat în propria sa casă, fiind dispus pe trei secțiuni, ce cuprind un număr total de aproximativ 5000 de exponate, expuse vizitatorilor în peste 40 de vitrine. Prima secțiune a muzeului cuprinde 11 vitrine în care sunt expuse ouăle decorate de această mare artistă internațională, cea de-a doua secțiune cuprinde două vitrine în care au fost păstrate ouă încondeiate din întreaga Moldoviță, vechi de aproape un secol, iar ultima secțiune cuprinde șase vitrine în care sunt expuse ouă adunate de peste granițe, de la diverse concursuri și expoziții internaționale la care a participat doamna Lucia Condrea.

Mănăstirea Moldovița

              Pe lângă faptul că reprezintă una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din întreaga regiune a Bucovinei, Mănăstirea Moldovița este în același timp o așezare monahală cu un bogat trecut istoric, ce dăinuie pe pitoreștile plaiuri moldovenești de sute de ani. Lăcașul este amplasat în Localitatea Vatra Moldoviței, la o distanță de aproximativ 4 km de Localitatea Moldovița.
          Mănăstirea Moldovița își merită cu adevărat renumele dobândit în timp, fiind înscrisă pe lista frumoaselor lăcașuri de cult pictate din Bucovina și reprezentând de asemenea un obiectiv cultural al patrimoniului mondial UNESCO.
          În ceea ce privește arhitectura Mănăstirii Moldovița, aceasta se remarcă prin originalitate. Construcția se face remarcată prin elemente arhitectonice diferite de cele prezente la majoritatea lăcașurilor culte din regiune. Este prezent aici pridvorul deschis, decorat cu cinci arcade sculptate foarte frumos, în stil moldovenesc. La intrarea în următoarea încăpere a bisericii; pronaosul, se remarcă un portal gotic, sculptat în piatră, alături de o ușă imensă, din lemn de stejar. Un alt aspect încântător al lăcașului este pictura interioară, realizată în mod tradițional, ce înfățișează scene și personaje biblice: Răstignirea, Cina cea de taină sau Coborârea de pe cruce. Mult mai veche decât pictura interioară este cea exterioară, despre care cunoscătorii spun că se aseamănă cu cea de la Mănăstirea Humorului.

Frescele exterioare de la Mănăstirea Moldovița datează încă din anul 1537 și se caracterizează printr-o bogăție cromatică ce încântă ochii, dar și printr-o complexitate a imaginilor și scenelor înfățișate. Ansamblul monahal al Mănăstirii Moldovița cuprinde și un muzeu în care sunt păstrate manuscrise și alte documente importante din punct de vedere cultural.
Pe lângă Mănăstirea Moldovița, turiștii ajunși în această zonă a Bucovinei au posibilitatea de a vizita și alte atracții renumite, precum: Muzeul de Ouă Încondeiate Lucia Condrea, Mănăstirea Humorului, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Sucevița sau Mănăstirea Arbore.

Pârtia de schi Rarău Câmpulung Moldovenesc

Cea mai lungă pârtie de schi din nordul țării inaugurată în 2019, are o lungime de 2.850 m, dificultate medie și este dotată cu instalație de telegondolă cu 33 de cabine, 9 tunuri de zăpadă, lac de acumulare cu capacitatea de 10.000 metri cubi, 176 de stâlpi de iluminat, clădire administrativă, parcare, bileterie și mașină de bătut zăpada. Locația pârtiei este pe Strada Izvorul Alb, Nr. 165,mai exact, drumul vechi spre Rarău de la intrarea în Câmpulung dinspre Gura Humorului, la Km 5.
Vă recomandăm o plimbare cu telegondola atât vara cât și iarna, peisajele sunt minunate.

Pârtia Mestecăniș Pojorâta Drumul Tătarilor

Cel mai mare domeniu schiabil privat din județul Suceava, în pasul Mestecăniș.
Turiștii au la dispoziție nu mai puțin de 3,5 kilometri de pârtii, amenajate pe un domeniu situat în Obcinele Bucovinei, în vârful pasului Mestecăniș, la doar doi kilometri distanță de DN 17. Accesul către noul domeniu schiabil din județul Suceava, care poartă numele de Pârtia Drumul Tătarilor, se face pe drumul Mestecăniș, care pleacă din DN 17.

Practicanții sporturilor de iarnă care ajung pe noul domeniu schiabil vor găsi aici, pe lângă un peisaj de vis, patru pârtii pentru schi: una pentru începători, două cu un nivel mediu de dificultate și o pârtie neagră, toate fiind omologate.

Pe lângă acestea, cei care vor ajunge la Pârtia Drumul Tătarilor au la dispoziție și o pârtie de sanie, o pistă de tubing și un patinoar, acesta din urmă urmând să fie dat în folosință în perioada următoare. La Pârtia Drumul Tătarilor pot fi închiriate echipamente de schi, sănii, dar și colaci pentru pista de tubing. Turiștii au la dispoziție și un restaurant cu aproximativ 50 de locuri.

Herghelia Lucina

Plimbare călare pe cai și ponei, cursuri de călărie.
Herghelia Lucina este una dintre cele două herghelii din județul Suceava unde sunt crescuți cai de rasă, cealaltă fiind Herghelia Rădăuți. Adăpostită între Obcinile Bucovinei, Herghelia Lucina este locul unde sute de cai huțuli, zburdă liberi pe crestele munților fiind singura rasă autohtonă păstrată până în zilele noastre.

Calul huțul, o rasă de cai care pe lângă vechimea pe care o are, este singura rasă de cai pur românească, păstrată până în zilele noastre. În cazul cailor huțuli nu au existat încrucișări cu alte rase de cai. Numele rasei vine de la huțulii, nomazii veniți din Galiția care i-au fascinat pe românii cu tradițiile și obiceiurile lor. La sfârșitul secolului XVIII, huțulii au părăsit teritoriul Galiției pentru a migra în nordul Bucovinei, aceștia trăind în prezent în comunele sucevene din apropierea graniței cu Ucraina.

Aici poate fi vizitată herghelia Lucina, un adevărat rai al cailor huțuli. Herghelia se află aproape de granița cu Ucraina, în Obcinile Bucovinei, la o înălțime de peste 1.200 de metri într-o mini depresiune aflată în munții Obcina Mestecănișului. Lucina este locul unde cresc caii huțuli liberi, în cea mai veche herghelie din România. Una dintre localitățile în care sunt comunități huțule este satul Lucina, din comuna Moldova Sulița.

Lacul Iezer din Sadova

Iezerul este un lac montan situat la 937 m altitudine în Masivul Obcina Feredeului și aparține comunei Sadova, învecinată cu Câmpulung Moldovenesc. Lacul Iezer, denumit și lacul fără fund împreună cu micul lac Bolatau, situat spre nord la circa 2 km, s-au format prin alunecarea versantului muntelui. Acestea sunt probabil cele mai vechi lacuri de baraj natural din țară, mult mai vechi decât vestitul Lac Roșu de lângă Cheile Bicazului din Munții Hasmas.

Turiștii care ajung aici se pot bucura însă de frumusețea acestui lac care nu demult era pe cale de dispariție. În plus, turiștii pot profita gratuit de frumosul mobilier rustic de agrement dat în folosință cu ocazia inaugurării și care mai îndulcește duritatea betoanelor. Sunt locuri special amenajate pentru grătare și mici foișoare cu mese și bănci pe marginea lacului pentru a putea admira în liniște.

Transrarăul – Pietrele Doamnei – Masivul Rarău – Cabana Rarău

Vrei să urmezi un traseu care să-ți taie cu adevărat respirația? Ei bine, drumul alpin Transrarău este exact ce-ți trebuie: o șosea care merită cu siguranță un loc pe podiumul celor mai spectaculoase șosele din România.

Odată ajuns pe Transrarău, ai parte de cei mai frumoși 28 de km de drum montan pe care poți să-i parcurgi la noi în țară admirând superbul peisaj.
La concurență cu Transfăgărășanul și Transalpina, Transrarăul, cel de-al treilea traseu montan spectaculos din România, este șoseaua din munții Moldovei, care face legătura între Valea Bistriței, de la Chiril și Valea Moldovei, la Pojorâta. Pentru turiști, noua șosea le ușurează accesul către cabana Rarău, Pietrele Doamnei și Mănăstirea Rarau. Traseul este denumit de localnici și oficialități și Drumul Comorilor, întrucât unul dintre punctele sale de atracție sunt Pietrele Doamnei. Legenda spune că în 1541, domnitorul Petru Rareș și-ar fi găsit un loc în munții Rarău pentru a-și adăposti familia și o parte de avere de hoardele de tătari.

Urmăriți de cotropitori, doamna Elena, soția lui Petru Rareș și fiul acestora s-ar fi refugiat într-o peștera să se roage, iar stânci uriașe s-ar fi desprins și ar fi căzut peste locul în care se afla averea, îngropându-i și pe hoți.
Altitudinea la care ajunge șoseaua Transrarău este de 1.400m (în dreptul Cabanei Rarău). Drumul pornește din localitatea suceveană Pojorâta spre Cabana Rarău (DJ175A), de unde se continuă drumul spre localitatea Chiril (DJ175B). În drum spre Chiril veți trece pe lângă Mănăstirea Rarău, unde puteți să faceți un popas și să o vizitați. Între Cabana Rarău și Chiril drumul este foarte îngust și plin de serpentine, limita de viteză este de 30 km/oră, dar este fascinant, iar panta este lină.

Este indicat, de asemenea, să folosiți semnale acustice la intrarea în curbele fără vizibilitate. În plus, pe această porțiune de drum, vor avea prioritate mașinile care urcă dinspre Chiril spre Rarău. La Cabana Rarău (1.536m altitudine) puteți lăsa mașina în parcare și continuați drumul pe jos, până în vârful Muntelui Rarău (1.649m), la Piatra Șoimului, și de aici, mai departe spre Pietrele Doamnei.

Muzeul Arta Lemnului

Singura colecție etnografică din România dedicată exclusiv obiectelor din lemn. Muzeul, situat în centrul orașului Câmpulung Moldovenesc și fondat în anul 1936, reunește astăzi o colecție impresionantă, unică în România, consacrată prelucrării lemnului de pe meleagurile câmpulungene.
         Cine pătrunde astăzi în acest vast și bogat sanctuar, închinat artei lemnului, va fi cu siguranță impresionat de diversitatea formelor de prelucrare a lemnului, de priceperea de a îmbina simplitatea cu rafinamentul, utilul cu frumosul, fragilitatea cu durabilitatea robusta.
        Unelte, arme, scule, obiecte de uz casnic, instrumente muzicale, care de lemn (unul cu o vechime de 400 de ani), lăzi de zestre (având peste 250-350 de ani), stâlpi și uși de case mesteșugit înflorate. Iată de ce, oricine vizitează această veche comoară de artă țărănească, iese cu convingerea că a văzut o lume.
        Muzeul are 19 săli de expoziție și o secție în aer liber. Secția în aer liber cuprinde două case tradiționale, una huțulă, datată în secolul al XVII-lea și alta de la mijlocul secolului al XVIII-lea.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea Sucevei este un punct de atracție important pe harta turistică a Bucovinei. Părăsită timp de 300 de ani, Cetatea a fost restaurată în 2004, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.
          Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.
          Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel și ziduri de apărare, a fost consolidat și completat în cadrul unui vast proiect cu finanțare în perioada 2011-2015, redându-i aspectul impunător, intrat în legendă, dar și subtila strălucire princiara din trecut.
          În anul 2016 a fost realizată în Cetatea Sucevei prima expoziție permanentă care ilustrează teme de mare interes pentru public, precum prima și cea mai cuprinzătoare prezentare a armelor medievale din Moldova, a blazoanelor domnilor și boierilor moldoveni din secolele XIV – XVII sau Tezaurul medieval al Moldovei. Lapidariul recompune imagina Cetății Sucevei, evidențiind sistemele constructive si decorația arhitecturala, dominate in secolul XV de variate teme ale goticului.

Utilități domestice medievale, precum sobele de teracotă, combina absolut surprinzător și elegant motive decorative locale cu cele central-europene. Sistemele multimedia cu tematică istorică medievală și proiecțiile video cu subiecte legate de istoria cetății reprezintă o noutate expozițională în România. Cele mai bine receptate de către publicul vizitator sunt cartea interactivă de istorie medievală a Moldovei – Străinii despre noi și proiecția video Cronica Cetății Sucevei, reconstituind o lume surprinzătoare și vie, îndepărtată și totuși foarte reală, având sentimentul puternic ca toți facem parte din aceeași poveste!

Salina Cacica

          Situată la poalele estice ale Obcinei Mari, în comuna cu același nume, Salina Cacica se încadrează ca vârstă în Miocelul inferior. Se remarcă prin vechime și spații generoase dispuse pe diverse orizonturi. Galeriile săpate manual poartă turiștii până la adâncimi de 44 m. Aerosolii cu efecte terapeutice, alături de frumusețea locului transformă Salina Cacica într-un punct turistic demn de a fi introdus în itinerariul de vacanță.
          Munca asiduă a minerilor nu a fost în zadar, aceștia lăsând în urmă veritabile lucrări de artă: galerii imense, tavane boltite, scări tăiate în masivul de sare. Treptele din lemn de brad vechi, de peste 200 de ani s-au mineralizat în timp de saramură, ce a pătruns în compoziția acestora.

Zăcământul de la Cacica s-a format prin depunere în sistem lagunar – evaporitic. Din punct de vedere geologic, se localizează între avanfosa pericarpatică și platforma moldovenească. Intrarea în Salina Cacica se realizează pe treptele din lemn, mineralizate de saramură. Cele mai impresionante locuri din mină sunt mica biserică și sala de bal. În momentul de față, Salina Cacica dispune de sală de sport care se poate închiria pentru fotbal, muzeul minei și o sală cu un ecou cu 8 reveniri. Turiștii au la dispoziție un ștrand cu apă sărată, grupuri sanitare și alte dotări comerciale. Aerosolii salinei au extraordinare efecte terapeutice. Temperatură minei este una constantă, de 14 grade Celsius.

Ceramica de Marginea

Localitatea Marginea este situată la aproximativ 10 km de Rădăuți, de-a lungul râului Sucevița, la întretăierea a două drumuri. Primul este drumul național DN2E ce leagă Putna de Gura Humorului, iar cel de-al a doilea care trece peste Obcina Mare, drumul national DN 17A, ce leagă Rădăuți de Câmpulung Moldovenesc, prin Pasul Ciumârna. Numele localității se pare că se trage, fie de la faptul că este situată la marginea pădurii, fie că numele s-ar trage din “graniță” sau “hotar” de țară. Marginea fiind practic la granița cu Ucraina.

Ceramica de la Marginea este o marcă cunoscută în lume. Ceramica neagră produsă aici se pare că datează din negura istoriei, din neolitic, fiind identificată atât în cadrul culturii Horodiștea-Florești. Olăritul a cunoscut o puternică dezvoltare în zonă, în secolul al XV-lea, Marginea rămânând renumită, în timp, prin producerea ceramicii negre prin aceeași tehnică veche de ardere înăbușită și de realizarea motivelor și ornamentelor prin lustruirea cu ajutorul unei pietre de râu sau cremene.
Pentru iubitorul de istorie și de frumos, urmărirea acestui meșteșug în timp și spațiu poate fi o preocupare extraordinar de plăcută. Ceramica de culoare neagră este mărturie a originii dacice. Ea se mai întâlnește astăzi numai în atelierele de olărit de la Marginea, jud. Suceava.

După modelare, vasele își urmează drumul vechi de mii de ani: pe vremuri, erau arse în gropi mari de 1,5 m, de forma unui con cu vârful în sus. Alături era săpată o groapă mai mică, ce comunica printr-un canal cu prima și în care se făcea focul, foc ce ducea la colorarea în roșu a vaselor din groapa mare. În acest moment vasele erau acoperite cu un strat gros de lut umed, astupându-se astfel și canalul dintre cele două gropi; arderea însă continuă, fără oxigen, vasele căpătând culoarea cenușie sau neagră.

Tehnica s-a păstrat până azi, cu ceva schimbări: pământul este adus de olar de la marginea satului, însă vasele sunt arse acum în cuptoare, închise și în partea de sus și la gurile de foc. Lemnele de brad stau stivă pe pereții atelierelor. Ca și dacii, meșterul frământă lutul cu mâinile goale, după ce l-a înmuiat cu apa. Își alege apoi un bulgăre de pământ, îl pune pe roată și totul începe să se transforme, până când în ochii meșterului se citește mulțumirea lucrului bine făcut.

Formele vaselor sunt și ele din vremuri străvechi: oală înaltă, oală mare cu două toarte, străchini de diferite dimensiuni, oale cu mănuși. Tehnica de decorare este cea tradițională: vasele se lustruiesc cu o piatră specială, urmele cenușii rămase pe pereții vasului încă nears amestecându-se cu negrul metalic al acestora. Acestei tehnici i se adaugă folosirea motivelor și ornamentelor geometrice: spirale, linii frânte, ramuri de brad. Așa sunt meșterii pe-aici, păstrători de tradiții și iubitori de nou. O mână de oameni ce continuă să învârtă roata și să ardă în cuptorul înăbușit vase de lut, ca și strămoșii lor.

Muzeul Etnografic Marginea

După ce ați vizitat tot ce ține de Ceramica de la Marginea, mergeți și la acest muzeu. Este amenajat într-o casă veche de peste o sută de ani, un adevărat loc de popas pentru oaspeți.

Odată intrați în casă puteți admira costumele populare din județul Suceava, cu precădere din zona Rădăuți. Vizitatorii au posibilitatea de a achiziționa aceste adevărate comori ale satului.

De asemenea, în muzeu mai pot fi găsite și obiecte de ceramică, țesături, împletituri, coșuri de nuiele, coliere din mărgele, ouă încondeiate, ouă cu mărgele. Arhitectura specifică locului este completată de covoarele de lână, confecționate manual de mâinile iscusite ale femeilor din sat.

Muzeul Oului din Vama

Muzeul Oului din Vama este cel mai mare muzeu de acest gen din România, fiind unic prin modul de organizare și prin valoarea exponatelor.
Muzeul reunește peste 7000 de ouă, atât din Bucovina, cât și ouă de pe toate meridianele lumii. Dintre acestea, aproximativ 3500 de ouă de diverse dimensiuni, lucrate în tehnici și stiluri diferite, provin din 82 de țări de pe toate cele 5 continente.
În colecție există și ouă rare, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască țestoasă, crocodil, flamingo, dar și ouă cu dimensiuni foarte mici: de gecko, potârniche, vrabie, porumbel, rândunică, prepeliță, alături de ouă de fazan, păun, rață, gâscă, curcă, strut etc.

Bineînțeles, Mănăstirile din Bucovina – Ținutul Mănăstirilor:

Voroneț
Putna
Zamca
Sucevița
Bogdana
Râșca
Dragomirna
Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
Probota
Slatina
și multe altele!